:Referendum politică limba română -

Languages:ar | id | bg | ca | ceb | cs | da | de | et | en | es | eo | fr | he | hr | it | ko | lt | hu | nl | ja | no | pl | pt | ru | ro | sk | sl | sr | fi | sv | te | tr | uk | zh






Linki:
wolna encyklopedia
wolna wiedza online
Online - wiedza, encyklopedia
portal wiki pedia, wolna wiedza
Espanacams - video chat
letnie opony pirelli
tanie latanie norwegian
tanie bilety - norwegian
wolna encyklopedia
wolna wiedza

Wikipedia:Referendum politică limba română

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Votul s-a încheiat.
Rezultatele votului nu sînt relevante.

N.B.: 24 de membri ai comunităţii (adică majoritate de 52,2% dintre cei care şi-au exprimat opinia în cadrul referendumului) au fost pentru schimbarea politicii, proporţie care nu este "o majoritate clară de voturi" (regulamentul acestui referendum cere "o majoritate clară de voturi", vezi al doilea paragraf de mai jos). Pentru mai multe detalii, vedeţi discuţia de la Sfatul Bătrânilor.


Aici se votează pentru referendumul cu privire la politica Wikipediei referitoare la folosirea limbii române. Nu dezbatem care variantă lingvistică este corectă şi care este greşită. Avem puterea şi obligaţia să decidem doar în ceea priveşte spaţiul cibernetic în care activăm. La acest referendum se votează ştergerea sau menţinerea politicii Wikipedia în vigoare, conform căreia limba română cunoaşte două „versiuni” de ortografiere. Ştergerea politicii curente înseamnă adoptarea unui stil unic de scriere în cadrul Wikipediei în limba română, anume cel atestat de către Academia Română. Vezi: Wikipedia:Versiuni de limbă română

Dreptul la vot este oferit tuturor utilizatorilor activi înregistraţi la Wikipedia de cel puţin o lună având la activ cel puţin o sută de contribuţii. Perioada de vot este de obicei de o săptămână, însă birocraţii pot să o extindă în cazul în care nu există o majoritate clară de voturi. Voturile pentru trebuie să fie cel puţin 50% din numărul total de voturi.

Am postat jos imagini din dor publicat sub egida ASM

Cuprins

[modifică] Opinii

[modifică] Rebel

[modifică] Premise

  • În România, limba oficială este limba română. (art. 13 din Constituţia României)
  • Înfiinţarea Academiei Române sub numele de Societatea Literară Românească încă din 1866.
  • Publicarea DOOMului, principala referinţă în materie de lingvistică, sub egida Academiei Române.
  • Se va reveni în grafia limbii române la utilizarea lui â în interiorul cuvintelor şi a formei sunt (suntem, sunteţi), în conformitate cu hotărârile adoptate de Academia Română înainte de 1948, consecinţă a unui îndelungat proces istoric. (Hotărârea Adunării generale a Academiei Române din februarie '93 privind revenirea la „â” şi „sunt” în grafia limbii române)
  • Siturile instituţiilor publice, precum şi cele ale facultăţilor de litere (Bucureşti, Cluj, Iaşi) folosesc grafia conform normelor Academiei Română.
  • Monitorul Oficial al României foloseşte aceeaşi grafie.
  • Publicaţiile cu cel mai mare tiraj din cadrul mass-mediei româneşti (Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei, Libertatea, Adevărul, Gândul) se bazează pe directivele Academiei Române.

[modifică] Concluzie

În lumina celor menţionate mai sus, consider că o bună parte din seriozitatea unui astfel de proiect constă în uniformitatea articolelor sale. De vreme ce aparent există două variante ale limbii române, mai nou chiar trei, văd această uniformitate aflată într-un pericol iminent. Aşadar, sugerez adoptarea variantei celei mai răspândite pe teritoriul statului român. Fiecare utilizator îşi poate alege modul în care comunică în cadrul proiectului, acesta este un drept inalienabil. Mesajele oficiale, precum şi articolele însă, doresc a fi în conformitate cu Hotărârea menţionată anterior.

[modifică] Radufan

  • Nu există "versiuni", există o singură limbă română şi este reglementată aşa cum s-a mai spus de Academia Română, unicul for care are competenţa legală de a decide modificări şi norme ale limbii române. Academia nu este un for oarecare, ci este forumul maxim al culturii române căreia i-a fost delegat pe căi democratice şi legale, competenţe de această natură. Deciziile Academiei nu sunt "opţionale".
  • Ce se scrie în R. Moldova, pe lângă faptul că "oficial" este denumită "limba moldovenească", este dialectul moldovenesc, sau în cel mai rău caz limba română scrisă cu erori.
  • Nu există niciun for moldovenesc cu atribuţii de decizie asupra limbii române. Pentru "limba moldovenească" decide Academia R. Moldova.
  • Nu avem o utilizare reală a politicii prezente, cu excepţia lui AdiJapan, promotorul acestei politici. Utilitatea practică este deci nulă.
  • Punerea în discuţie a unicităţii limbii române din partea unei comunităţi nereprezentative precum este Wikipedia, pune proiectul într-o lumină proastă, deligitimează efortul comunităţii şi, în opinia mea, pe măsură ce trece timpul şi proiectul ia o amploare tot mai mare, poate atrage probleme de natură administrativă şi chiar legală.--—Radufan 21 iunie 2007 21:09 (EEST)
  • Etapele evoluţiei unei limbi nu sunt "versiuni" care pot fi folosite contemporan. Dialectele sunt cu totul altceva. Schimbarea din 1993 a fost subiect de dispută atunci, acum limba a evoluat şi asimilat rapid noile reguli. Dacă folosim vechea grafie, înseamnă că permitem folosirea unor versiuni vechi ale limbii române, ceea ce teorietic ar lăsa spaţiu la orice. Însă atunci nu putem pretinde că scriem în limba română, eventual o pseudo-limbă română internaută, decisă de internauţi. --—Radufan 21 iunie 2007 22:33 (EEST)

[modifică] Argumente

Dintr-un compromis pe seama unei politice greşite nu poate rezulta decât o nouă politică greşită. Toate argumentele expuse au fost sistematic refuzate de adepţii grafiei ante-1993, fără ca în schimb să fie prezentate surse şi dovezi concludente care să susţină nivelul la care această formă de scriere veche mai este de actualitate. Nicio sursă credibilă şi nici punerea în balanţă a surselor, care ar da dreptate academiilor şi nu editurilor, nu sunt acceptate.

  • Inconsistenţe majore ale textului politicii:
    • Limba română scrisă cunoaşte în principal două versiuni:
    • Cum s-a argumentat, nu există versiuni, dar cu siguranţă există mai mult de două grafii. Acceptarea unei grafii mai vechi permite pe acelaşi principiu acceptarea grafiilor antecedente. Există numeroase alte grafii precedente, se publică şi acum cărţi în original, în grafii vechi, needitate. Este acesta un motiv suficient pentru a le reintroduce în uyul curent? Deci care pot fi folosite? Decizia a fost arbitrară, pe o prezumţie neargumentată ştiinţific. Ori sunt permise toate ori niciuna.
    • Modificarea unui articol numai pentru a-l trece dintr-o grafie în cealaltă nu este permisă
    • Acest pasaj este cel mai controversat în absolut, el impune restricţii artificiale asupra folosirii curente a limbii, echivalând în drepturi o grafie depăşită cu una actuală, recunoscută şi adoptată covârşitor de toate forurile ştiinţifice care decid şi modelează cultura română. Mai mult, ea incită la folosirea unei grafii alta decât cea din sursele din care sunt scrise articolele. Adică dacă sursele scriu în româna nouă, unui adept al grafiei vechi îi este permis să modifice conform cu opţiunea personală, textul scris în grafie nouă dintr-o lucrare cu un text adaptat la grafia veche. Spre exemplu se pot ajunge la situaţii penibile în care un wikipedist poate cita un fervent adept al noii ortografii, folosind în schimb grafia veche, ceea ce este absurd.
    • Wikipedia în limba română conţine articole scrise de vorbitori de limba română de pretudindeni, fie că sunt din România, Republica Moldova, Voivodina sau alte teritorii, care au diverse preferinţe ortografice.
    • Niciunul dintre grupurile din afara României nu au putere de decizie asupra limbii române. Aceasta este o realitate specifică spaţiului românesc şi nu este direct comparabilă cu cea a altor spaţii etnice şi culturale, cu istorii coloniale sau cu oceane care le despart. De aceea argumentul extern este unul complet falsat. După cum s-a argumentat, Academia R.Moldova, al doilea mare stat românesc, divizat politic dar nedespărţit de corpul etnic al românimii, accepta şi adoptă reglementările Academiei Române. Nimeni nu poate argumenta că regionalismele sau dialectele vorbite în alte regiuni nu sunt "preferinţe ortografice" şi ele nu pot face obiectul unei limbi naţionale folosite uniform la nivel oficial şi în lumea academică.
  • Justificare. Ştergerea cu totul a politicii şi nu simpla ei modificare este motivată de prezumţia din definiţie cum că există "versiuni" ale limbii române, prezumţie care nu este susţinută de nicio sursă. Nu vorbim despre dialecte, care sunt o chestiune diferită. S-a argumentat că simpla existenţă a uzului grafiei vechi, inclusiv de către publicaţii respectabile ar fi motiv suficient, fără însă a pune în balanţă că de cealaltă parte stau 2 Academii, o lege cu caracter obligatoriu şi o covârşitoare maoritate de publicaţii tot atât de respectabile care au lăsat de mult în urmă grafia veche.
  • Argumentul moldovean: Republica Moldova la nivel oficial foloseşte limba moldovenească, care este stabilită prin metode care trec peste deciziile Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Aceasta din urmă, după cum s-a văzut, preia reglementările Academiei Române din 1993 şi chiar vorbeşte despre studiul limbii române ca limbă străină ([1]).
  • Propunere de reglementare:
  • Premisă.Avem politica Wikipedia:Diacritice care se adresează celor care din motive tehnice sau nu, scriu fără diacritice, şi numai întăreşte faptul că unicul mod de a scrie corect româna este cu diacritice. Implicit ar trebui să fie clar pentru toţi că dacă scrisul cu diacritice este un aspect fundamental al limbii române, la fel şi regulile după care este folosit sunt la fel de imperative. Ori aceste reguli nu sunt stabilite de Wikipedia. Ci nici mai mult nici mai puţin de Academia Română, delegatul legal şi democratic, cel mai înalt for ştiintific din toată românimea. Repet, Academia Republicii Moldova se conformează deciziilor Academiei Române cu privire la limba română.
  • Soluţie
    • 1. Se şterge actuala politică cu totul şi se completează politica referitoare la diacritice: redactarea articolelor în limba română trebuie făcută în singurul mod corect, şi anume folosind literele cu semne diacritice acolo unde trebuie: Ă, Â, Î, Ş, Ţ şi perechile lor minuscule cu , respectând regulile de ortografie în vigoare.
    • 2. Se scrie o nouă politică de reglementare care, atenţie, nu modifică uzul limbii, care nu este o prerogativă Wikipedia şi în care nu avem nicio competenţă, ci doar ia act de faptul că limba folosită este limba română aşa cum este ea definită şi reglementată în uzul ei de către Academia Română. Acest tip de politică va duce la lipsa de orice echivoc asupra definiţiei limbii române. Se poate specifica că cine va dori să scrie după grafia veche, o poate face la fel ca şi cei care scriu fără diacritice sau cu incorectitudini, tipologii tolerate in aceeasi masura la Wikipedia. Dar sub nicio forma nu poate fi grafia veche echivalată în drepturi cu grafia curentă, oficiaăe. Scrierea unei enciclopedii necesită consistenţă, nu ţine de libertatea de a scrie a unora sau altora, care se pot exprima după cum vor în alte instanţe. Tendinţa de uniformizare este aproape completă şi este o realitate pe care Wikipedia n-o poate ignora de dragul unei realităţi marginale care spune că mai există utilizatori de grafie veche.--—Radufan

[modifică] Cezarika1

  • Aş vrea să fac menţiunea că dacă Academia Română va schimba normele ortografice, ar trebui să se urmeze direcţia trasată de acest for ştiinţific.
  • Tindem pentru o unitate a limbii şi nu pentru crearea de mişcări separatiste pe principiul diferenţelor de limbă. Limba română este o limbă unitară (poate printre singurele din Europa), iar cei care sprijină apariţia mai multor dialecte sunt antiromâni şi lovesc în însăşi existenţa statului român.
  • Afirmaţia că în Academie la momentul respectiv nu erau suficienţi lingvişti nu are relevanţă. Nu am auzit să existe un grup în cadrul Academiei Române care să suţină nerespectarea normelor ortografice din '93, dovadă că deşi există unele nemulţumiri (cazul înger care provine din latinescul angelus), acestea nu au dus la un boicot al normelor ortografice.
  • Inexistenţa unei unităţi a limbii foslosite poate reprezenta şi motivul pentru care nici un membru al Academiei Române nu s-a apropiat încă (din câte ştiu) de proiectul Wikipedia.
  • Pe de altă parte, dacă AdiJapan nu doreşte să scrie cu â, atunci ar trebui să scrie şi romîn şi nu român. Prin folosirea acestei variante cu â, pe lângă cele cu î, el crează un precedent periculos, creând un surogat ortografic (scriem unele cuvinte cu â şi altele cu î).
  • Încă ceva, nu comunitatea Wikipedia sau Parlamentul sau Guvernul trebuie să stabilească versiunile de limba română. Există Academia Română care emite hotărâri în acest sens şi dacă acestea nu sunt legi, nu trebuie să o luăm ca pe o lipsă de consens sau ca o recomandare, ci ca o dorinţă de a nu obliga folosirea unei ortografii în spaţiile private. Acasă scriem cum vrem, dar în lucrările oficiale trebuie să respectăm folosirea normelor oficiale.
  • Iar explicaţia că în Republica Moldova se folsoseşte încă varianta cu î şi nu cu â, poate avea două explicaţii: 1) acolo, limba oficială e "limba moldovenească" şi 2) pentru că rusofonii aflaţi acolo la putere (şi în Academia de acolo) se opun la aproape tot ce vine din România. Singura posibilitate de a realiza unirea politică este aceea de a ne unifica şi pe plan lingvistic, nu cred în posibilitatea unirii cu două ortografii diferite pe cele două maluri ale Prutului.

[modifică] AdiJapan

Acest referendum este ridicol, atît în felul cum a fost formulată introducerea (evident tendenţios), cît şi în felul cum a fost stabilită „procedura” --- nu ştim nici cîte voturi sînt necesare, nici cum se vor interpreta procentajele, nici cînd se va încheia votul. Ştim în schimb că un grup de wikipedişti îşi iau libertatea de a decide ce este corect şi ce este greşit în chestiuni de ortografie a limbii române. Asta de fapt se cheamă la noi „cercetare originală”. Politica privind ortografia este consecinţa firească a celor două politici fundamentale ale Wikipediei: verificabilitatea şi punctul de vedere neutru. Cine vrea să vadă argumentele în detaliu este rugat să citească pagina Utilizator:AdiJapan/Ortografia limbii române.

Rebel, Radufan şi Cezarika1 au spus mai sus o serie întreagă de inexactităţi (iată, sînt indulgent). Doresc să contrazic cîteva dintre cele mai bătătoare la ochi:

  • Academia Română nu este singura instituţie care are un cuvînt de spus în această chestiune. Academia de Ştiinţe a Moldovei reglementează aceeaşi limbă (şi nu limba moldovenească, atenţie!) în Republica Moldova. Nu avem noi puterea să decidem care academie e mai „tare”. Wikipedia aceasta este în aceeaşi măsură a României, a Republicii Moldova şi a oricărui colţ de lume unde există vorbitori ai limbii române.
  • DOOM2 nu este singura lucrare care discută ortografia românească. An de an la Chişinău se publică lucrări la fel de valoroase, în limba română, cu cealaltă grafie. La fel, publicaţiile „cu cel mai mare tiraj” nu reprezintă 100% din publicaţii. O serie întreagă de edituri, cărţi, reviste, ziare şi indivizi din cei mai calificaţi folosesc ortografia „veche” --- apropo, de fapt este cea mai nouă ortografie.
  • Politica ortografiei nu pune în discuţie unicitatea limbii, ci doar reflectă realitatea că limba română cunoaşte astăzi două grafii. Nu este vina noastră, nu sîntem noi chemaţi să corectăm situaţia şi în nici un caz nu putem fi noi traşi la răspundere pentru asta!
  • Obiecţiile lui Cezar nu le comentez, pentru că prea sînt din cale afară.

Nu am nimic împotrivă ca politica aceasta să devină simplă recomandare --- tot sub formă de recomandare o găsim şi la Wikipediile în engleză, portugheză etc. Ea a devenit politică înainte să ajung eu aici (deci degeaba daţi vina pe mine), pentru că tot timpul apăreau conflicte din trecerea articolelor de la o grafie la alta, de aceea cred că nivelul de politică este mai potrivit la noi.

În concluzie, ştergînd această politică veţi reuşi următoarele performanţe:

  • încălcarea propriilor politici de verificabilitate şi neutralitate
  • transmiterea unui mesaj periculos moldovenilor: „Voi nu sînteţi români!”
  • reînfiinţarea Wikipediei în limba moldovenească
  • şi alungarea de la Wikipedia a unor utilizatori actuali sau potenţiali.

Gîndiţi-vă bine. — AdiJapan  22 iunie 2007 08:08 (EEST)

Din start prevederea asta a fost falsată şi creată pentru a stăvili resentimentele celor care nu s-au adaptat la modificările din '93. Moldova este de fapt o scuză utilă din câte văd, iar utilitatea practică este nulă, pentru că avem puţini moldoveni, am şi eu acasă cărţi de moldoveni (Vitalie Ciobanu spre exemplu) care scriu cu grafia românească, majoritatea covârşitoare s-a adaptat rapid la schimbare. Acuma eu nu vreau să fiu rău, n-o lua personal, dar mă gândesc că tu poate eşti plecat de mult din ţară şi ai rămas cu impresia că există încă o mare dezbatere naţională pe seama asta. Chiar nu este cazul, este un fapt trecut şi au trecut aproape 15 ani de atunci! --—Radufan 22 iunie 2007 10:36 (EEST)
Wikipedia moldovenească n-a fost închisă pentru î şi â, ci pentru că este o limbă artificială, o copie fidelă a limbii române şi cu o utilitate practică zero. Pentru diferenţe infime este inutil şi hilar să scrii de două ori. Şi niciun moldovean n-ar călca pe-aici dacă n-ar avea la inimă noţiunea de român. Nu cred să fie o problemă de î sau â. În schimb e o mare problemă să-ţi pui în discuţie unitatea propriei limbi, atunci când ea este unitară. Ăsta e adevăratul mesaj: limba română e o limbă inferioară, improvizată, românii nu cad de acord niciodată şi n-au nimic stabil şi coerent, nici măcar propria limbă. Iar pentru externi este un mesaj de lipsă de seriozitate a enciclopediei. Cred că ăsta e motivul pentru care nu multă lume ne laudă sau se implică: pentru că lumea percepe proiectul nostru ca pe un ceva neserios.--—Radufan 22 iunie 2007 10:45 (EEST)

Eşti drăguţ că mă menajezi şi îmi cauţi scuze. Dar ca şi în alte ocazii ocoleşti întrebările directe.

Logica ţi-e firavă: „utilitatea e nulă pentru că avem puţini moldoveni”. Păi în primul rînd nu contează cîţi moldoveni avem, contează ce publicaţii apar în prezent; îţi amintesc că Wikipedia se bazează pe publicaţii. Şi apoi „puţini moldoveni” nu înseamnă zero.

Nu contează dacă există vreo mare dezbatere naţională; foarte bine că nu există. Nu contează nici cîţi ani au trecut din 1993. În schimb contează că tot timpul apar publicaţii, de ambele părţi ale Prutului, în grafia cu î. Ar fi momentul să accepţi realitatea şi să nu-ţi mai impui dorinţa de uniformizare în locul realităţii.

Seriozitatea Wikipediei nu stă în ortografie, ci în conţinut. În schimb încercarea ta de a interzice o grafie curentă a limbii este un atac direct la politica verificabilităţii şi deci o lipsă de seriozitate. Sînt serioşi aceia care îşi respectă propriile reguli. — AdiJapan  22 iunie 2007 10:58 (EEST)

[modifică] Iulian U.

Înainte de a propune înlocuirea unei politici liberale cu una mai restrictivă, e de bun simţ ca iniţiatorii acestui referendum să argumenteze cum va îmbunătăţi această schimbare calitatea proiectului ro.wikipedia.org. Până acum n-am auzit decât argumentul "uniformităţii". Acesta este nul, după cum o demonstrează Wikipediile în engleză şi portugheză, care prosperă în ciuda neuniformităţii ortografiei. Uitaţi-vă puţin la pt.wikipedia.org; diferenţele între pt_PT şi pt_BR sunt dramatice! Diferenţele pe care noi ne certăm aici sunt mai mult de formă. Ce vreţi să facem, schimbare de dragul schimbării? Iulian U. 22 iunie 2007 09:53 (EEST)

Am propus ştergerea ei pentru că atunci când s-a ivit momentul precum cel de la Discuţie MediaWiki:Sitenotice, a fost invocată această politică pentru a împiedica trecerea la grafia cu â. În lipsa acestei prevederi, care era aberantă de la bun început, nimeni nu are dubii, interpretări personale sau are nevoie de îndrumări ca să ştie ce e aia "limba română". Nu este nimci restrictiv, este o revenire la normalitate.--—Radufan 22 iunie 2007 10:30 (EEST)
„Normalitate”? De cînd este „normalitatea” unul din principiile călăuzitoare ale Wikipediei? Dacă ar trebui să ne întoarcem la normalitate, ar trebui să abandonăm acest proiect. Pentru că „nu este normal” ca nişte oameni obişnuiţi ca noi să scrie o enciclopedie. Aceasta e o sarcină care trebuie lăsată enciclopediştilor! De asemenea, dacă normalitatea ar fi lege, bloggerii n-ar mai trebui să blogheze, pentru că asta e o treabă pe care doar jurnaliştii ar trebui să o facă. Etc. Putem continua firul ăsta la nesfîrşit.
Din fericire, însă, Wikipedia este enciclopedia liberă, nu enciclopedia „normală”. Stă scris chiar acolo, în stînga sus. Iar acest referendum poate avea ca rezultat restrîngerea unei libertăţi. Aş accepta restrîngerea unei libetăţi doar dacă acest fapt ar contribui în mod demonstrabil la creşterea calităţii şi prestigiului proiectului. Ceea ce nu e cazul. Iulian U. 22 iunie 2007 11:15 (EEST)
Ei da? Asta de unde ai mai scos-o? Legile trebuie respecatate şi pe wikipedia!!! Una care e respectată şi e şi normal, e legea copyrightului. Eu propun să nu o respectăm nici pe aia, că de, Wikipedia este enciclopedie liberă !!! Vezi mai sus.-- Pixi discuţie 22 iunie 2007 12:50 (EEST)
Dragă Pixi, te rog nu ţipa. Serverele care găzduiesc acest proiect sînt în SUA, Olanda şi Coreea. Eu nu locuiesc în România; mulţi alţi wikipedişti de aici nu locuiesc în România. Ce treabă au legile statului român în această problemă? Şi, la urma urmei, cum te împiedică actuala politică pe tine, Pixi, personal, să respecţi legile statului român? Iulian U. 22 iunie 2007 13:16 (EEST)
Iuliane te rog să iei o pauză să citeşti, mai eşti şi admin. Dacă tăceai filozof rămânei! Wikipedia:Drepturi de autor.
Drepturile de autor sunt drepturi intelectuale pe care autorii le deţin asupra creaţiilor lor, acestea putând fi, de exemplu, melodii, cărţi, picturi, fotografii etc. Articolul Drepturi de autor vă pune la dispoziţie legături spre textul Legii 8/1996, modificată şi completată ulterior. Respectarea drepturilor de autor la Wikipedia se impune tuturor cu maximă stricteţe. Soarta întregului proiect poate să depindă de modul în care utilizatorii înţeleg să respecte legea. Utilizatorii care încalcă această politică în mod repetat vor fi blocaţi.
Uite la legături externe sunt trimiteri la obiect* Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe - textul legii, cuprinzînd modificările aduse prin Legea nr. 285 din 23 iunie 2004 şi Ordonanţa de Urgenţă 123 din 1 septembrie 2005* Decretul nr. 321 din 18 iunie 1956 privind dreptul de autor - textul legii care a reglementat drepturile de autor între 1956 şi 1996
Şi special pentru tine că poate nu ai citit politica, dacă o citeai nu aveai cum să nu o cunoşti!{{Politica Wikipedia|WP:DA}} -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 13:28 (EEST)
Uff, Pixi, lasă bre copyright-ul, că ăla e reglementat la nivel internaţional, n-avem ce-i face :) Răspunde la întrebarea mea legată de acea lege care cică nu dă voie să scriem altfel decât cu â şi sunt. Iulian U. 22 iunie 2007 13:30 (EEST)
Iuliane eu o fac şi pe profesoru', da nu gratuit! :-) În politica wikipedie trebuie să scrie o chestie ca la Wikipedia:DiacriticeOrice vorbitor de limba română este de acord că limba română se scrie cu semne diacritice. Wikipedia este o enciclopedie; ca atare, redactarea articolelor în limba română trebuie făcută în singurul mod corect, şi anume folosind literele cu semne diacritice acolo unde trebuie: Ă, Â, Î, Ş, Ţ şi perechile lor minuscule.
Dacă mergem pe faptul că wikipedia este o enciclopedie în care se scrie corect, păi să scriem corect din toate punctele de vedere. Nu putem cere ca o enciclopedie să fie scrisă şi corect şi incorect. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 13:38 (EEST)
Dragă Pixi, orice reglementare care a apărut în Wikipedia a răspuns unei nevoi foarte clare de a păstra scopul şi calitatea proiectului. PDVN: orice subiect trebuie tratat cu echilibru, altfel n-am mai fi ajuns enciclopedie, ci revistă de marketing sau afişier electoral. Verificabilitate: opiniile experţilor trebuie să conteze mai mult decât cele ale unuia care e pe dinafară. Folosirea diacriticelor: pentru că în lipsa lor ar apărea serioase dificultăţi de citire; n-am mai putea face, de exemplu, diferenţa între tari, ţări şi ţâri. Întrebare: Ce problemă stringentă se rezolvă dacă interzicem scrierea cu î şi sînt? Iulian U. 22 iunie 2007 13:51 (EEST)
Omule tu nu înţelegi despre ce vorbim aici ? Cei mai mari specialişti recunoscuţi pe plan internaţional şi naţional prin legi şi acorduri sunt la Academia Română ! Tocmai despre asta vorbesc, că scrierea de care spun eu de la ei vine, nu de la nişte copii de grădiniţă. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:39 (EEST)
„Omule”, specialiştii lingvişti din Academie s-au împotrivit adoptării normelor din 1993. Pe care din acei specialişti îi invoci acum? :) Iulian U. 22 iunie 2007 15:25 (EEST)
Reglementările Wikipedia nu sunt literă de lege şi, după principiile fundamentale, pot fi desfiinţate acolo unde ele sunt reguli pentru ele însele. Nu avem nicio prerogativă să modelăm limba română după cum ni se tună nouă. Nu avem competenţa să dăm definiţii limbii sau să emitem reguli privitoare la uzul ei. Noi ne conformăm la ceea ce se decide în alte instanţe, mai precis ceea ce decide Academia, pentru că nu suntem în niciun fel o organizaţie reprezentativă pentru poporul sau cultura română. --—Radufan 22 iunie 2007 14:31 (EEST)

[modifică] Utilizator:Pixi

Eu aş face câteva observaţii plecând de la această afirmaţie: În privinţa limbii române singura instituţie care are cădere să hotărască în numele nostru este Academiar Română (asta înseamnă instituţie publică, acesta e motivul pentru care o plătim din banii noştri).

Conform statului celor 2 instituţii AR şi ASR Wikipedia:Referendum politică limba română/Academii singura care are în statut reglementarea limbii române este AR, altceva sunt vorbe!!! Căutaţi în statutul ASR, eu nu am găsit aşa ceva!

  • Statut AR, Art 4 (1): cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române;

Mai mult în constituţia RM scrie la art 13: Articolul 13, Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi

  • (1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine.

Deci statul moldoveanu nu pomeneşte nici un cuvânt de România, român, limba română nici în Constituţie nici în statutul academiei (am căutat cu search) deci nu înţeleg de unde ar avea atribuţii despre limba română sau despre orie care conţine termenul român, dacă nu scrie nicăieri, are doar conform wikipediei. Da, ne-am învăţat să vorbim vorbe bazate pe alte vorbe !!! Continuare mai târziu. Trebuie să ies -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 09:10 (EEST)

Pixi, eşti bun de avocat. Pentru tine contează litera statutelor, dar nu şi activitatea celor două academii. Pentru tine nu există Institutul de Lingvistică din structura ASM, care exact de limba română se ocupă [2]. Eşti gata să sacrifici unitatea de fond a limbii române („ei vorbesc altă limbă, nu-s de-ai noştri”) ca să cîştigi într-o dispută asupra formei. Ce fel de român eşti? De unde intoleranţa asta faţă de atîţia români dintre cei mai aleşi care se întîmplă să aibă alte opinii?
Zicea mai sus Cezar că din cauza acestei politici nici un membru al Academiei Române nu s-a apropiat de Wikipedia. Poveşti! Dar eu întreb altfel: dacă vreun membru al ASM ar vrea să contribuie la Wikipedia, i-ai spune că n-are voie s-o facă în ortografia din ţara lui?
Dacă ştergi politica asta, care regulament o să-i împiedice pe aceia care ar încerca să convertească toate â-urile în î-uri? Radu spunea că politica asta e inutilă. Greşeşte, este utilă: menţine un echilibru, evită nişte conflicte.
Pe vorbitorii de limba română din Republica Moldova, educaţi, care-şi respectă norma literară a limbii, la care Wikipedie îi trimiţi să contribuie? — AdiJapan  22 iunie 2007 10:34 (EEST)
Adi sunt câteva chestiuni aici:
  1. dacă trebuie să respectăm o lege cu caracter obligatoriu cum am subliniat mai sus? Atenţie: funcţionarea Academiei Române este forul superior al limbii române conform statutului, având girul parlamentului Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 29 octombrie 2001 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 11 decembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. [3] Dacă nu dăm ascultare hotărârilor academiei deci într-un final nu dăm ascultare legilor Românei, eu am să propun să scoatem şi prevederea despre copyright !!!! Nu văd nici un sens să respectăm doar anumite legi şi altele nu !
    Din cîte ştiu eu nu există o lege care să oblige toţi cetăţenii români să respecte „noua” ortografie. Şi dacă ar exista ea s-ar aplica numai pe teritoriul României. Legea dreptului de autor are echivalente în toate statele lumii civilizate. Încălcarea ei poate duce la dispariţia Wikipediei. Încălcarea normei ortografice nu are efecte legale. Şi cum spune Iulian, politica nu te împiedică să respecţi conştiincios norma. — AdiJapan  22 iunie 2007 13:26 (EEST)
    Dacă nu tu nu ştii nu înseamnă că nu există! Şi mai îmi spui mie că nu sunt documentat?
    Art. 2. Academia Română este o instituţie de interes public naţional de cercetare în domeniile fundamentale ale ştiinţei şi de calificare profesională superioară, cu personalitate juridică de drept public şi independentă în lucrările sale de orice natură.
    ;;Art. 4. Academia Română are ca principale obiective:(1). cultivarea şi promovarea limbii şi literaturii române şi a istoriei naţionale; stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române;
    Mai departe, avem următoare lege LEGE nr.752 din 27 decembrie 2001 [4] care spune:
    Art. 5. - Academia Română se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentei legi şi ale statutului propriu.Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:00 (EEST)
    Legea pe care o citezi conţine prevederi pe care trebuie să le respecte Academia Română. Nu-i obligă pe cetăţeni să ortografieze într-un fel sau altul. Mai mult, nu scrie acolo că şi organizaţiile internaţionale trebuie să respecte vreo normă ortografice. Legea aceea nu are putere asupra Wikipediei. Tu, Pixi, dacă te simţi obligat să scrii cu â eşti liber s-o faci. — AdiJapan  22 iunie 2007 14:28 (EEST)
  2. Vorbitorii de limbă română din Moldova dacă sunt vorbitori de limbă română apoi trebuie să respecte limba română, nu limba moldovenească, conform definiţiei din constituţia Moldovei. Dacă ai deschis subiectul sentimentelor faţă de Moldova, eu văd aşa problema, exprimată trivial: nu-mi cere să-mi sacrific mama pentru unchi şi nici sora pentru cumnat !!!! Şi să o dăm puţin pe politică că ai deschis o cutie a Pandorei, m-am săturat să tot avem grijă de unii şi de alţii şi pe ei să-i doară în dos de noi. Da, Moldova are o problemă cu România (vezi deschiderea consulatelor româneşti în Moldova, vezi acordul Moldovei semnat cu Ungaria (nu cu România) pentru întocmirea formalităţilor necesare pentru deschiderea capitolelor de negociere în vederea aderării la UE, vezi poziţia administraţiei moldovene în faţa oficialilor UE - au cerut imperativ ca România să nu intervină în „treburile” Moldovei, etc) Ok, ai putea spune dar asta e poziţia administraţiei moldovene !!! Da, de aia populaţia a făcut mitinguri peste mitinguri de protest faţă de o astfel de poziţie faţă de România. Nu vor să vorbească limba română, în conformitate cu normele noastre să nu o vorbească, nu vor să scrie pe wikipedia (de parcă ar scrie !!!) să nu scrie. Sunt anumite lucruri care nu se negociază în opinia mea. În ţara asta nimic nu mai e bun: parlamentul nu e bun, politicienii nu sunt buni, instituţiile statului nu sunt bune, cei care trăiesc în ea nu sunt buni, etc. (Acesta e motivul pentru care sunt revoltat.)
    Ridicol! Nu-ţi cere nimeni să sacrifici mama, tot ce îţi cer este să-l laşi şi pe bietul unchi să trăiască! Cine-a zis că e musai să omori pe unul dintre ei?! În rest apă de ploaie pe lîngă subiect. — AdiJapan  22 iunie 2007 13:30 (EEST)
  3. Problema practică a scrierii conform normelor actuale - nu e nicio problemă am să rulez eu la nevoie 24 din 24 ore un robot care să schimbe în formele corecte (sunt convins că se poate prinde într-un cod schimbările necesare)-- Pixi discuţie 22 iunie 2007 12:48 (EEST)
  4. Din linkul lui Adi de mai sus [5] subliniez esenţialul că văd că se citeşte printre rânduri:
    Investigatiile cercetatorilor stiintifici ai Institutului au contribuit intr-o masura mare la studierea structurii si a fondului lexical al limbii romane. publicatiile in cauza pot fi considerate surse sigure de informare si reprezinta investigatii demne de luat in seama de catre specialistii in domeniu.
    Atenţie scrie în limba română, în statutul Academiei Române: stabilirea normelor de ortografie obligatorii ale limbii române - aici nu mai e vorba de cercetare şi chestiuni care pot fi luate în considerare de specialişti ci de norme cu caracter obligatoriu!!! -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 12:56 (EEST)
    Obligatorii pt cine? Stiam ca doar pt institutiile oficiale, cetatenii de rand au dreptul sa se exprime liber... -- Jokes Free4Me 22 iunie 2007 18:00 (EEST)
    Şi pentru noi dacă ne-am autonominalizat enciclopedie în limba română. Citat din politica oficială:
    Scopul nostru este de a crea o enciclopedie liberă, chiar cea mai cuprinzătoare enciclopedie din istorie, atât ca acoperire cât şi ca adâncime. În plus, dorim ca Wikipedia să fie o sursă de informaţie de încredere. - sursă de încredere fără respectarea unor norme academice? e greu de găsit. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 18:10 (EEST)
  5. Oricât de mult i-am iubi pe moldoveni nu au ce reglementa în privinţa României şi a limbii române! Repet pt a 10 oară poate, limba română este vorbită în România, în Moldova este limba moldovenească! Noi reglementăm, ei cercetează eventual! Aşa cum noi cercetăm eventual limba engleză, nu stabilim reguli ! Dacă vor să reglementeze (să cerceteze sunt liberi să o facă) în privinţa limbii române să o facă când vor face parte din România şi când la ei în constituţie va scrie limba vorbită în Moldova este limba română. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 13:06 (EEST)
    Eşti tu, Pixi, singur împotriva tuturor lingiştilor, inclusiv a celor mai moldovenişti dintre ei. Citeşte, documentează-te, studiază: limba moldovenească nu există decît cu numele, în scrieri justificate strict politic rămase de pe vremea lui Pazvante. — AdiJapan  22 iunie 2007 13:39 (EEST)
    Uite verificabilitate: Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca (Articolul 13 Constituţia RM). hai să o schimbăm şi pe aia :-) să corespundă wikipediei. E ciudat ce spui tu, adică limba vorbită în RM se numeşete limba moldovenească, autorităţile moldovene nu au autoritate în privinţa limbii române (vezi statut, l-am adus pe wiki Wikipedia:Referendum politică limba română/Academii). Şi atunci ? Noi practic respectăm decizia ta, ceea ce nu e ok din orice perspectivă am aborda problema. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 13:49 (EEST)
    Care verificabilitate? Acolo scrie doar cum se numeşte limba, nu scrie dacă este sau nu aceeaşi cu limba română. În plus, e un act scris de politicieni; nu ţi se pare ciudat că în constituţia anterioară se numea „limba română”, şi apoi la referendumul din 1994 a fost schimbată în „moldovenească”? Sau poate limba s-a schimbat aşa brusc... De altfel este încă în vigoare o lege a limbilor folosite pe teritoriul ţării, care vorbeşte de o „identitate lingvistică moldo-română realmente existenă”: [6]. Asta e verificabilitatea, cînd sursa pe care o dai chiar spune ceva despre subiect.
    Politica asta nu e decizia mea. N-am făcut-o eu. Dar o susţin pentru că este dreaptă. Într-o mare măsură eu am decis să rămîn la ro.wp pentru că mi s-a permis să scriu şi în grafia asta. Dacă miile de ore (la propriu) pe care le-am petrecut aici au fost sau nu benefice pentru Wikipedia, asta se poate discuta. Dar ca mine probabil au fost şi vor fi şi alţii. Nu cred că vrei să ne izgoneşti pentru atîta lucru. — AdiJapan  22 iunie 2007 14:18 (EEST)
    Eu sunt curios cum ar reacţiona un for ca Academia Română, are atribuţii asupra centrelor de cercetare ştiinţifică din subordinea sa (lege: e) coordonează activitatea institutelor şi a centrelor de cercetare ştiinţifică din subordinea sa;), dacă ar afla că cineva din România având doctorat, studiază pe baza acestor titluri în ţări străine, dar pune la îndoială organismul care i-a acordat (într-un final) acel titlu? -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:30 (EEST)
  6. De 1 an a mai apărut o altă chestiune care întăreşte spusele mele: Limba română nu mai e de capul ei! (adică face parte dintr-o legislaţie internaţională) Conform legislaţie europene Limba române nu limba moldovenească este o limbă oficială a UE ! Toate actele uniunii europene sunt traduse în această limbă, limba folosită este cea cu normele reglementate de Academie. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 13:06 (EEST)
Pixi, ia vezi tu http://www.asm.md/?option=content&task=view&id=134 Nu mai tot abera despre limba moldovenească pentru că nu ea face obiectul discuţiei noastre. Vorbim de limba română în Republica Moldova (dacă chiar vreţi vorbim de limba română ca o limbă minoritară în Republica Moldova, a doua limbă în stat după limba moldovenească care e vorbită de 2 mil de oameni faţă de română cu 550.000). ASM cercetează norma limbii literare. Aşa scrie pe propriul sit al AŞM. Motivul pentru are Pixi nu ai găsit nimic în statutul AŞM referitor la limba română este pentru că Institutul de Lingvistică al AŞM are un statut propriu, în care se face această referire. --Danutz
Aberant eşti tu ! Cercetare e diferit de reglementare! (eu pot cerceta despre limba chineză o mie de ani da nu am ce reglementa) Acolo scrie că cercetează şi în legea nostră se vorbeşte de reglemenatre şi de obligativitate, deşteptule! [7] -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:09 (EEST)

Danutz, pe acelaşi principiu putem introduce ca standard limba vorbită de românii din alte locuri, pe post de română. Ce vorbesc românii din Moldova este eventual un grai, dialect, limb moldovenească sau limba română pură. Dar ei n-au nicio formă de organizare care să împingă la impunerea vreunei reguli. Nu există nici legi nici grupuri de presiune, nici nimic. Implicit este acceptată limba română aşa cum este ea reglemnetată. De reglementarea ei se ocupă doar Academia Română.--—Radufan 22 iunie 2007 14:13 (EEST)

[modifică] Alex:D

Este neîndoios că orice român poate citi cursiv în ambele grafii, fără să-şi dea seama de existenţa uneia sau a alteia decât în cazul în care caută dinadins vreun cuvânt cu î/â interior. Mi s-a întâmplat şi mie aşa ceva, iar uneori îmi lua ceva timp ca să-l găsesc. Dar nu aceasta este problema, ci mai degrabă cauza. Spuneţi cinstit, câţi dintre voi aţi stat să căutaţi în text înainte de modificare pentru a vedea în ce grafie este scris articolul? Şi dacă aţi găsit un când, să zicem, sunteţi siguri că n-a apărut câteva editări mai devreme deşi întreg articolul e scris în grafia cu î? Păi atunci înseamnă că trebuie să luăm la periat tot textul, să vedem care e grafia majoritară şi să corectăm/scriem corespunzător! Oricum, nu avem alte lucruri mai bune de făcut, nu?

Bineînţeles că lucrul acesta nu are să se întâmple. Nimeni nu stă piardă timp preţios în căutarea de cuvinte, ci trece direct la completări sau modificări. Sunt sigur că se găsesc destule articole pestriţe din acest punct de vedere; ele nu sar în ochi la prima vedere dar din moment ce noi pretindem că avem o anumită prestanţă în munca noastră eu cred că este necesară o uniformizare.

În ceea ce priveşte pericolul redeschiderii wikipediei moldoveneşti: Academia din Moldova a stabilit că limba, fie ea română sau moldovenească, se scrie cu caractere latine. Încercarea aceea cu chirilice este un hibrid utilizat aproape numai Transnistria (dar ce-i în regulă pe-acolo?); practic e o transliterare. Ideea unei wikipedii separate în care să difere doar regula cu î/â şi sînt/sunt mi se pare însă mult mai ridicolă decât mo.wp. --Alex:D|Mesaje 22 iunie 2007 11:35 (EEST)

[modifică] Mihai

Eu unul sunt foarte de acord cu adaptarea versiunii oficiale a limbii române care într-adevăr este regularizată de Academie. Ce facem însă referitor la faptul că ro.Wikipedia este totodată şi Wikipedia pentru Republica Moldova, loc în care oficial se vorbeşte limba moldovenească regularizată de Academia de acolo. Doresc comentarii. --Mihai | D 22 iunie 2007 12:58 (EEST)

Problema Wikipediei moldoveneşti s-a pus pe cu totul alte baze, pornind de la utilizarea alfabetului chirilic. O dată rezolvată problema alfabetului a devenit evident pt. întreaga comunitate că este vorba de aceeaşi limbă, deci este inutilă deschiderea unei noi wikipedii.
Limba română şi dialectele ei nu exclude "limba moldovenească", doar că priorităţile sunt altele, arhaismele din limba română sunt mai des folosite în moldovenească. Nu cred că un vorbitor de "moldovenească" nu înţelege wikipedia românească.
La urma urmei limba românească trebuie să fie prioritatea noastră absolută. Devierea de la sensul ei nu poate fi acceptată de români, fie şi dacă Moldova s-ar rusifica complet. Noi avem o limbă de apărat şi este clar că sunt moldovenii care trebuie să ţină pasul cu noi şi nu invers! Însăşi moldovenii se confruntă, mai mult decât noi, cu problema "breşei" în cazul Transnistriei şi atacul pe toate fronturile de transistrizare şi rusificare a Moldovei, şi ştiu poate mai bine decât noi ce înseamnă atacul la identitate. --—Radufan 22 iunie 2007 13:08 (EEST)

Radufan, tabăra voastră văd că sprijină total un punct de vedere aberant, cum că româna nu ar fi vorbită în Moldova. Păi este vorbită de cel puţin 550 de mii de oameni (conform recensământului, şi există încă 2 milioane care spun că vorbesc moldoveneasca). Academia de Ştiinţe a Moldovei nu regulează utilizarea limbii moldoveneşti, limba moldovenească nu este regulată oficial, AŞM regulează utilizarea limbii române în Moldova, conform sitului lor oficial www.asm.md. --Danutz

Domnule, dar înţelege odată, limba „moldovenească” literară este identică cu limba română literară. Şi asta o spun chiar şi cei mai politizaţi şi rusofili dintre lingvişti, inclusiv autorul celebrului dicţionar moldo-român, Vasile Stati. Care arhaisme, care rusificare? Păi arhaisme şi regionalisme avem din belşug şi în România, dar nu despre ele e vorba. La Wikipedia scriem numai în limba literară. (Atunci cînd nu ne pierdem vremea cu fleacuri.) — AdiJapan  22 iunie 2007 13:52 (EEST)
Pe baza politicii moşite de tine, Iulianu şi Danutz, ai încercat să-l împiedici pe Rebel să corecteze grafia din mesaj de la cea corectă, folosită azi, la una incorectă, folosită ante-1993. Pe urmă vrei să ne faci să credem că de fapt problema este R-Moldova. În eseul tău tu însuţi declari că ignori autoritatea Academiei Române în materie. Păi atunci nu cred că se va găsi vreun argument pentru tine. Aşa decid şi eu să ignor şi fac să treacă o regulă care introduce scrisul românesc practicat pe chat, cu "k" care poate înlocui pe "ca". --—Radufan 22 iunie 2007 14:04 (EEST)
Problema este simplă dacă nu respectăm normele Academiei Române, le ignorăm şi nu le recunoaştem ca fiind valide, am putea cere Academiei Române să se dezică printr-un comunicat de presă de orice activitate a wikipeidiei în limba română şi că în forma aceasta nu poate fi considerată un instrument al limbii şi culturii române. Şi în plus să recomande şcolilor şi elevilor, studenţilor, etc să o evite !-- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:19 (EEST)
Nu pot să cred că am ajuns să intrăm în contradicţie cu statul român! Dacă mergem pe linia asta am să fac tot posibilul să contzactez un ONG care să ceară public Academiei cele de mai sus. Am ajuns să punem la îndoială statul român şi legile acestuia, ce urmează ? -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:24 (EEST)
Radu, te rog să nu-mi pui în gură vorbe care nu-mi aparţin. N-am zis niciodată că ignor poziţia Academiei Române. Citeşte din nou. Dimpotrivă, am zis că Academia română reprezintă un punct de vedere foarte important, atîta doar că nu este unicul. Iar „norma” chatroom-urilor nu este verificabilă în surse de încredere, ţi-a scăpat o simplă glumiţă copilărească. Apoi ce consideri tu incorect este treaba ta personală. Conform politicii verificabilităţii aici nu sîntem în căutarea adevărului, ci reflectăm ceea ce s-a publicat. Iar în grafia „veche”, slavă Domnului, s-a publicat şi se publică încă foarte mult, chiar şi lăsînd la o parte Republica Moldova şi luînd numai ce se întîmplă în România.
Pixi, repet, nu ţi-a cerut nimeni să ignori norma Academiei Române. Nu e nici o contradicţie cu statul român. Şezi blînd. — AdiJapan  22 iunie 2007 14:46 (EEST)
Înainte să fie scris un singur cuvânt de politică pe situl ăsta, este o enciclopedie în limba română care are toate sursele de care are nevoie, nu mai e nevoie de nicio părere despre ce e limba română, de aici şi cererea de ştergere a unei politici inutile. Tu practic ignori autoritatea Academiei. Zici că e "un for" cu "un punct de vedere important". Dar este o diferenţă colosală, pentru că este unicul for şi unicul punct de vedere acceptabil. Al tău cu siguranţă nu l-a cerut nimeni atunci când ai scris regula asta de doi lei pt.care ne pierdem timpul. De fapt ne batem cu mofturile tale care nu accepţi ceea ce este evident. A trecut '93. Treci peste şi nu mai băga Moldova la mijloc că este altă mâncare de peşte.--—Radufan 22 iunie 2007 14:54 (EEST)
  • Bun, bun. O fi română şi sunt total de acord, dar la nivel diplomatic nimeni nu neagă existenţa limbii moldoveneşti existente în Constituţia Republicii Moldova. Şi totodată să nu uităm că limba moldovenească (oficial numită aşa), limba română scrisă în Republica Moldova foloseşte scrierea rusofilă doar cu î, neexistând â-ul. --Mihai | D 22 iunie 2007 23:54 (EEST)

[modifică] Basarab

Eu tot sunt pentru folosirea â, şi nu î, sau suntem, în loc de sîntem, însă să spuneţi aşa cuvinte despre AŞM, eu nu înţeleg. În primul rând, AŞM-ul a declarat încă din 1990 că limba de stat a Republicii Moldova este limba română, şi nu limba moldovenească. În şcoli se studiază limba română/(rumânskii iazâk, la şcolile ruseşti), şi nu moldoveneasca. Sunt organizate olimpiade de limba română. Manualele de limba română din RM folosesc ortografia Academiei Romane. Până în 1993, ASM avea aceeaşi ortografie ca Academia Română. AŞM-ul, în ciuda insistenţelor lui Voronin, a declarat că limba de stat a RM este limba română, şi nu este , cum doresc să sublinieze unii utilizatori, în mâna ruşilor. Majoritatea ziarelor din RM de limba română folosesc suntem şi â, pe când ziarele din Iaşi, România, şi nu numai, folosesc sîntem şi î. Mie nu-mi place ce întorsătură a luat discuţia, cum că AŞM-ul apartine ruşilor, iar basarabenii sunt, şi nu sînt, nişte proşti, conduşi de ruşi. Până la urmă nici nu contează, unii oameni îşi dau arama pe faţă, chiar când nici nu-şi dau seama de asta. De aceea eu nu votez. --Basarab 22 iunie 2007 21:31 (EEST)

Basarab, nu e niciun motiv să nu-mi zici pe nume pentru că eu am făcut o parte din acele afirmaţii. De la început am susţinut că R.Moldova a fost trasă în toată tărăşenia doar pentru a ţine ca scut pentru lipsa de argumente. Dar pentru că, inevitabil am intrat în polemică pe seama ei, am exprimat o poziţie destul de drastică în lumina celor ştiute şi citite de mine. Nu pretind că ştiu foarte multe despre R.Moldova, dar ştiu peste medie şi sunt o anomalie pentru că nu cunosc prea mulţi care să se intereseze de subiect. Eu nu cred şi nu am zis niciodată că moldovenii sunt proşti, dimpotrivă, dar dacă este sau nu este "în mâna ruşilor", asta este discutabil. Recent am citit Vitalie Ciobanu, Anatomia unui faliment geopolitic: Republica Moldova şi Moldova Ante portas de Dan Dungaciu, unul moldovean, celălalt român, ambele cărţi de analiză geopolitică; de aici reiese cu totul altceva. Îţi recomand ambele cărţi. De aici am tras concluzia că "este la mâna ruşilor"; Ciobanu însuşi critică o parte apreciabilă din ei care s-au trezit academicieni fără merit, în perioada comunistă. Totodată mai multe articole prezente pe internet, in special la Contrafort, pe care o citesc destul de des, se recunoaşte că Academia este totuşi o insulă de românism în societatea moldovenească şi este ştiut deja că nu a dat girul taberei lui Stati şi a "limbii moldoveneşti". Deci nu te simţi atacat pentru că nu este cazul, cel puţin nu cu mine. --—Radufan 22 iunie 2007 22:32 (EEST)
Eu nu m-am suparat pe tine, ci pe această insultă adusă AŞM, un loc revolutionar. RM nu este un stat propriu-zis, ci o bătaie de joc la adresa românilor de pretutindeni. Nu că nu este fals faptul că ruşii controlează economic si politic Basarabia (insă nu şi cultural), că datorita lui Voronin şi Smirnov, ruşii au pus mâna pe cele mai bune întreprinderi, companii din RM, (inclusiv partea transnistreana, unde acele uzine au fost construite din banii bugetului RSSM), ci anume indiferenţa şi cunoaşterea eronată a faptelor m-a suparat. Cu bine si respect, --Basarab 23 iunie 2007 11:32 (EEST)

[modifică] MariusM

Dupa cum Wikipedia engleza tolereaza atît engleza britanica cît si cea americana, si wikipedia româneasca trebuie sa tolereze ambele ortografii, care sînt, amîndoua, oficiale.--MariusM 23 iunie 2007 19:17 (EEST)

[modifică] Alexandru Szasz

A vorbit careva dintre voi cu un membru al Academiei Române? Ştie cum şi ce gândesc ei? Cred că se apără orbeşte o instituţie care nu se cunoaşte.

Eu cred că Academia are un rol ingrat în a reglementa limba prin forţarea utilizării regulilor impuse de ea. Engleza rezistă şi fără reglementare oficială.

Nu văd niciun avantaj pentru schimbarea aceasta, mai bine s-ar pierde resurse şi timp pentru punerea diacriticelor în articole sau traducerea altora.

[modifică] Olahus2

Modelul wikipediei în limba germană mi se pare a fi cel mai potrivit în situaţia de faţă. Se ştie bine că germana este limbă oficială în 5 state europene, cele mai importante fiind: Germania (ca. 80 mil. vorbitori), Austria (8 mil. vorbitori) şi Elveţia (5 mil. vorbitori, 2/3 din populatia tarii). În toate aceste state, limba germană este cunoscută sub denumirea de "Deutsche Sprache", însă există anumite particularităţi ortografice minore care diferă de la stat la stat. Wikipedia în limba germană obligă utilizarea ultimelor reguli ortografice ale Germaniei (plecând de la ideea că 80% din vorbitorii acestei limbi trăiesc în acest stat) şi întrebuinţarea regulilor ortografice stabilite în 1996. Doar în cazul articolelor care se referă exclusiv la Austria este permisă întrebuinţarea "regulilor austriece". Idem în cazul Elveţiei unde s-a renunţat complet la consoana "ß", aceasta fiind înlocuită de "ss". Este necesar să adoptăm şi în Wikipedia românească aceste reguli, profitând de experinţa vorbitorilor de limbă germană care au o enciclopedie mai bogată decat noi şi, implicit, mai multă experianţă în acest domeniu. Gândiţi-vă numai că numai în felul acesta putem preveni situaţii nedorite de edit-war, în care 2 utilizatori se pot certa pe forma ortografică a unui articol, însă ambii au dreptate. Aş vrea să ştiu în favoarea cui ar decide administratorii dacă s-ar confrunta cu o asemenea situaţie. Interesant este că wikipedia românească parcurge deja un început de adaptare la modelul german. De exemplu denumirile localităţilor din Republica Moldova sunt înregistrate după regulile ortogtafice vechi (Rîbniţa, Hînceşti etc în loc de "Râbniţa", "Hânceşti" etc.). Propun, deci, introducerea modelului german. Toate articolele care au legătură cu R.M., dar numai cu R.M. se vor scrie după regulile ortografice vechi. Restul, dupa regulile ortografice noi. De exemplu, articolul Moldova se va scrie după regula nouă pt. că are referire şi la teritoriul României. Articolul Ilie Ilaşcu se va scrie de asemenea după regula nouă pt. că respectivul este actualmente un politician român. Articolul Republica Moldova va fi scris conf. regulilor vechii ortografii. De asemenea Iurie Roşca, un politician moldovean etc. O zi bună! --Olahus2 26 iunie 2007 13:11 (EEST)

OME- nu există decât o limbă română, anume cea atestată de către Academia Română. Este limba oficială a României, deci nu se poate discuta mai mult. Orice alte speculaţii sunt de prisos. Importanţa pe care acest proiect o are deja, implică limba oficială, şi aş preciza un nivel ridicat de corectitudine a informaţiei trimise către un altul, la urma urmei enciclopedia devine carte de învăţătură, electronică, pentru cei care au nevoie--OME 26 iunie 2007 15:28 (EEST).

[modifică] Procedură

Vă rugăm să vă indicaţi votul folosind următoarea procedură:

Formate
Şterge. {{vot şterge}}
Păstrează. {{vot păstrează}}
Comentariu. {{vot comentariu}}

[modifică] Vot

  • Şterge. Adaug faptul că toate citatele, uzual, se fac conform cărţii citate, păstrând ortografia de editare, deci se poate păstra ceea ce există şi lucra mai departe cu ortografia oficială a Academiei Române. --OME 27 iunie 2007 15:40 (EEST)
  • Şterge. --Rebel 21 iunie 2007 17:07 (EEST)
  • Şterge. --—Radufan 21 iunie 2007 21:09 (EEST)
  • Şterge. --Alex:D|Mesaje 21 iunie 2007 22:17 (EEST)
  • Şterge. --Godfroid 22 iunie 2007 00:41 (EEST)
  • Şterge. --Cezarika1 22 iunie 2007 06:22 (EEST)
  • Şterge. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 09:11 (EEST)
  • Şterge. --nicole_cv 22 iunie 2007 13:54 (EEST)
  • Şterge. BlueMonday 23 iunie 2007 11:08 (EEST)
  • Şterge. --Emily | disc. 24 iunie 2007 16:07 (EEST)
  • Păstrează.AdiJapan  22 iunie 2007 08:08 (EEST)
  • Păstrează. --Iulian U. 22 iunie 2007 11:16 (EEST)
  • Păstrează. Difereţele dintre aşa zisele versiuni sunt minore, nu se pune problema ca adepţii unei versiuni să nu inţeleagă cealaltă versiune. Nu vrem să se ajungă la ceva de genul en:Bokmal şi en:Nynorsk, şi nici nu prea are cum, repet diferenţele sunt infinitezimale. Această discuţie, după părerea mea este o pierdere de timp în acest moment, ea ar trebui oprită acum si relută cand Wikipedia în limba română va atinge un nivel de calitate superior. Mai bine ne-am ocupa să scriem nişte articole de calitate decât să...propulsăm această pagina în topul celor mai lungi. Încercaţi să...vizualizaţi chestia asta: două litere mici, î şi â lângă mormanul de litere care compun pagina asta!!! Argumnete: vedeti secţunea introductivă a articolului cu pricina: Wikipedia:Versiuni de limbă română şi altele enumerate în cadrul acesti pagini. --Bekuletz|Lasă mesaj 22 iunie 2007 22:10 (EEST)
Am uitat să precizez că eu am prins schimbarea respectiva cănd eram în clasa a 2-a şi acum, involuntar vorbesc cu sînt şi scriu cu sunt etc.. --Bekuletz|Lasă mesaj 22 iunie 2007 22:22 (EEST)
  • Comentariu. Lipseşte opţiunea „modifică” - nu mă deranjează să apară articole scrise după diferite norme ortografice, atâta timp cât există în articolele respective o menţiune explicită a acestui fapt. Daizus 22 iunie 2007 12:09 (EEST)
Ar fi o soluţie, dacă ar apărea un mesaj de genul Atenţie! Acest articol foloseşte grafia cu î şi sînt scris chiar pe linia titlului, precum coordonatele geografice, cu o culoare care să atragă privirea. --Alex:D|Mesaje 22 iunie 2007 12:51 (EEST)
Atunci când s-a ivit momentul precum cel de la Discuţie MediaWiki:Sitenotice, a fost invocată această politică pentru a împiedica trecerea la grafia cu â. În bază la ce punem un astfel de mesaj? Pentru că eu sau oricine poate decide să-l treacă la grafia cu â şi atunci ce facem, jucăm pase? Politica este aberantă din faşă, de la titlu şi ideea din spatele ei, cum că avem "versiuni" ale limbii. Aş vrea şi eu să văd o sursă care zice că există "versiuni".--—Radufan 22 iunie 2007 12:59 (EEST)
Îţi recomand Eugen Munteanu - Introducere în lingvistică apărută la Polirom. Există multe variante ale limbii române (şi asta este valabil pentru orice limbă vorbită), dar mi se pare că această politică vizează doar variantele limbii literare (adică cele reglementate prin normele academiilor naţionale din România şi Republica Moldova).
Pe de altă parte, dacă se poate arăta că o grafie este predominantă, atunci ar trebui să existe o predilecţie sau poate chiar o încurajare pentru folosirea ei. Mi se pare absurd să fie împiedicată rescrierea unui text dacă existe motive serioase pentru a o face. Daizus 22 iunie 2007 13:35 (EEST)
Şi mie mi se pare de bun simţ ca, acolo unde nu se poate altfel, să fie favorizată grafia majoritară, adică cea cu â. Asta deja se întîmplă, în titlurile articolelor de exemplu. Iulian U. 22 iunie 2007 13:39 (EEST)
Se vede că nu citiţi ce scrie omul şi mă repet: la Discuţie MediaWiki:Sitenotice a fost invocată această politică pentru a împiedica trecerea la grafia cu â.--—Radufan 22 iunie 2007 13:46 (EEST)
  • Păstrează. Nici un proiect serios nu se clădeşte perpetuînd o eroare. E grăitor pentru roWiki faptul că poate accepta articole despre manelişti analfabeţi, femei uşuratice, filme şi jocuri video banale, politicieni corupţi şi leneşi, fără nici un merit real şi care nu impun decît kitsch, depravare, violenţă, prostie, dar îşi pune problema interzicerii unei grafii considerate de specialişti ca fiind cea corectă lingvistic. Bine a zis cine a zis că la noi fotbaliştii se ocupă de muzică, fătucele de politică, politicienii de telenovele şi nimeni de România. Ommiy-Pangaeus 22 iunie 2007 13:06 (EEST)
  • Păstrează. Wikipedia nu este în subordinea Ministerului Învăţămîntului pentru ca norma să devină obligatorie aici. Ca să nu repet vă trimit la argumentele lui Adi, Wikipedia:PDVN şi Wikipedia:Verificabilitate la care n-am văzut nici o reacţie, poate deloc surprinzător. Totuşi, cum răspundeţi încălcării acestei politici oficiale, care slavă Domnului nu poate fi schimbată prin nici un referendum.
Şi mai am ceva de spus: un referendum pentru schimbarea unei anumite politici la Wikipedia se organizează atunci cînd apare ceva din care decurge necesitatea îmbunătăţirii actualei politici. Care este acel „ceva”? – Laurap\ mesaj 22 iunie 2007 13:24 (EEST)
Laura citeşte mai sus Academia nu e în subordinea Ministerului Învăţământului, aşa cum nu este nici în subordinea Ministerului Justiţie, dar trebuie să respectăm legea copyrightului. Sau nu trebuie? -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 13:44 (EEST)
  • Păstrează. Poftim? La Wikipedia se încalcă orice drept al românilor din Moldova de a contribui. Eu ştiu că aceste politici se obţin prin consens. Vă contraziceţi... Spuneţi că trebuie folosite regulile date de Ministerul Învăţământului. În primul rând e Ministerul Educaţiei şi Cercetării cel la care vă referiţi, dar mai există şi "Ministerul Educaţiei şi al Tineretului" (RM) pe care văd că nimeni nu-l bagă în seamă. Cu toate că limba predată în şcolile din Moldova este româna (pe manuale, în catalog, în programă scrie "limba română" nu "limba moldovenească"). --Danutz
Cine ce drept încalcă? Dacă scriu în limab română, limba reglementată prin lege de Academia Română e ok!

LEGE nr.752 din 27 decembrie 2001 [8] Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii;Art. 8. - (1) În realizarea obiectivelor sale Academia Română are următoarele atribuţii principale:a) promovează ştiinţa şi cultura în toate domeniile;b) se îngrijeşte de cultivarea limbii române şi stabileşte regulile ortografice obligatorii. Ei am ajuns ca noi o mână de indivizi să pune la îndoială legile unui stat ? Suntem incredibili şi cică scriem o enciclopedie pentru români! -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 14:05 (EEST)

Corect Pixi, legile unui stat. Dar "limba română" nu este proprietatea României. --Danutz 22 iunie 2007 15:43 (EEST)
Măhi, măhi, să te văd cum dai tu reglementarea limbii române pe mâna Academiei de la Chişinău care stă la mâna ruşilor. Nu este niciun echivoc asupra faptului că inima limbii şi culturii române rezidă în România şi de n-ar fi aşa n-ar mai exista nici noi ca români, nici statul român. Mai lăsaţi mondialismele astea cum că 500.mii sau 2,5 mil de români dintr-o provincie pierdută şi bombardaţi de cultura rusă pentru mai bine de 100 de ani, decid asupra limbii române! Trezirea! --—Radufan 22 iunie 2007 15:54 (EEST)
Iată-l aşadar pe Radu cu cioara vopsită. Pentru el nu mai contează valoarea unor oameni de ştiinţă, scriitori, artişti, fie ei din România sau din Moldova sau de aiurea. Cîtă vreme aceşti oameni preferă altă ortografie pentru Radu sînt egali cu zero. Radu, degeaba ai luat la cunoştinţă de politica Wikipedia. Spiritul ei, în acelaşi timp generos şi just, ţi-a rămas străin. Punctul de vedere neutru nu e nici simple cuvinte înşirate, nici vorbe în vînt, nici gumilastic; este adevărata acceptare a faptului că alţi oameni gîndesc altfel şi că asta nu înseamnă neapărat că gîndesc greşit. Eşti închis într-o lume mică. Acum cîteva luni în Paris am fost încîntat să văd o reclamă în frumosul spirit al Wikipediei care suna aşa: „Etre ouvert sur le monde, c'est comprendre les différences de points de vue”. Constat cu amărăciune că nu e cazul tău. — AdiJapan  22 iunie 2007 16:33 (EEST)
Să înţeleg că tu nu respecţi autoriţile în domeniu ? Păi atunci renunţă tu la orice recunoaştere din partea statului român şi a autorităţilor sale - mai exact la dipoma de doctor şi apoi prezintă-te în Japonia şi spune-le că tu eşti un artist valos şi un inteletual de marcă, vezi dacă te bagă în semă. Spune-le şi despre panoul din Paris. Eşti ridicol dacă argumnetul tău în ceea ce priveşte reglementările limbii române se reduc la un afiş din Paris. -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 16:44 (EEST)
Nu mă impresionează cu nimic înfoielile astea dar nici să nu crezi că stau cu mâinile-n sân dacă te iei de persoana mea. Peste tot sunt cozi de topor şi nici Wikipedia nu duce lipsă, slavă domnului. Eu sunt patriot şi nu mi-e ruşine să o afirm şi nici să-mi apăr limba, ceea ce mă-ndoiesc că eşti dispus să declari tu, în declaraţiile tale de principii pierdute de realitatea românească. Nu cred nici în dragostea ta improvizată pentru basarabeni pentru că la tine porneşte din resentimentele pentru '93 şi pentru pentru egoul tău rănit de lingvist amator; nu are legătură cu Basarbia, te foloseşti numai de ea ca să-ţi "aperi" un punct de vedere şi să-ţi menţii chipurile un status şi-aşa şubred. Dai dovadă de lipsă crasă de cunoaştere a realităţii basarabene dacă tot e să vorbim de ea, şi dă-mi voie să cred că-mi pasă mie mai mult decât ţie, care nici măcar un articol despre n-ai scris; şi totuşi nu eziţi să împarţi reguli ad personam în stânga şi-n dreapta despre cum românii basarabeni decid asupra limbii române. Toate chestiunile identitare pornesc de la reformatorii neîntrebaţi de nimeni precum tine şi cu grupul tău care apare numai la nevoie şi la chemarea ta. Îţi pasă ţie de-acolo din Japonia de ţara şi de cultura asta cum îi pasă şi lui Koizumi. Pentru tine e un joc de computer, o simulare, un loc unde să te simţi important. După atâţia ani trebuie să dovedeşti contrariul. În opinia mea Wikipedia este toată siluită şi toate politicile şi îndrumările sunt scrise anapoda din cauza ta, care te faci că eşti mai catolic decât Papa şi vrei să ne convingi că inginerii agronomişti de la Chişinău, politicieni rusofili instruiţi de Moscova, au un cuvânt de zis la modelarea limbii române! Ei sunt acum precum Academia noastră sub comunism (ad literam) aşa că nu mai veni cu baliverne din-astea. Problema ta este de natură personală şi ţine de capacitatea ta (redusă) de a accepta că nu eşti tu centrul universului şi că Academia Română este unica autoritate în domeniu, fără să fie cineva interesat şi de părerea ta rebelă.--—Radufan 22 iunie 2007 17:13 (EEST)

Spre deosebire de Germania, Austria şi Elveţia, care au lucrat împreună la reforma ortografică al limbii germane, având ca idee centrală simplificarea şi unitatea, România a adoptat un set de reguli, parcă pentru a dovedi că există o diferenţă faţă de "Limba Moldovenească" (alte deosebiri decât scrierea cu î - â şi sînt-sunt nici nu există). A impune scrirea cu â are avantajul uniformităţii şi a uşurinţei în căutare (nu trebuie căutat de două ori, o dată cu î şi o dată cu â), dar are dezavantajul că "scoate din scenă" moldovenii care învaţă la şcoală scrierea cu î. A le impune scrierea cu  echivalează cu a le inculca ideea că limba lor nu este româna. Wikipedia este în "Limba română" şi nu "Wikipedia României". Trebuie adaptată politica spre a da şanse egale tuturor celor ce respectă reglementările otografice din ţara lor. Nu sunt unii "mai deştepţi" decât ceilalţi. În sufletul meu am fost împotriva lui â. În loc să simplifice limba, o complică. Dar, cât timp aceste norme sunt în vigoare, le voi aplica cu consecvenţă. O singură observaţie. Dacă la un ciot început cu grafia cu î voi avea o contribuţie semnificativă cu grafia cu â, mi se pare normal să modific şi porţiunea de ciot după aceleaşi reguli ca şi cele aplicate de mine în textul extins. Toate cele bune, --Miehs 22 iunie 2007 16:42 (EEST)

  • Păstrează. De fapt găsesc inutilă votarea. Ea oricum nu va demonstra nimic, ştiu asta şi îmi dau seama din ce motive a fost iniţiată. Consumaţi prea multă energie pentru această dezbatere şi vehiculaţi mereu aceleaşi argumente. Votez pentru păstrare, deşi folosesc grafia cu "â" şi consider necesare modificări la pagina respectivă ("versiuni de limbă română" sau numai "grafii diferite"? Titlul e nefericit ales. Nu cred că am ajuns să avem limbaje gen pidgin, hinglish), din protest faţă de tonul destul de agresiv în care este susţinută autoritatea exclusivă a Academiei Române în chestiune. Cunosc o situaţie similară în Germania, unde a fost adoptată "oficial" o ortografie nouă (folosită, ca şi în România, în învăţământ), care nu este respectată în totalitate nici de periodice redutabile cum sunt "FAZ" şi "Süddeutsche Zeitung", nici de Martin Walser sau Günter Grass. Un autor german are bineînţeles libertatea de a scrie conform ortografiei vechi. Dacă nu este destul de însemnat :-) se vor ocupa lectorii de manuscrisele sale, transpunându-le eventual în ortografia practicată de editură. Oricare ar fi aceea. Este dezirabil să se ajungă în viitor la un consens şi aici, dar nu cu divagaţii polemice (mă refer la extrapolarea "reguli ortografice" = orice altă lege) sau cu bâta patriotismului. Colegii de la de.wp au avut şi ei conflicte şi au ajuns la un consens: "Die Autoren werden gebeten, die reformierten Schreibweisen zu verwenden. Diese Regel ist aber nicht zwingend und sollte niemanden von der Mitarbeit abhalten (...)" - „Autorii sunt rugaţi să utilizeze grafia conform reformei (ortografice). Această regulă nu este însă obligatorie şi nu trebuie să împiedice pe nimeni să colaboreze. (cf. recomandării “Ignore all rules”). Vedeţi aici. Deşi toate statele în care este utilizată limba germană au adoptat reforma! Pledez de aceea pentru mai multă toleranţă în această discuţie, votul meu este, repet, unul de protest faţă de felul în care se argumentează ignorând punctul de vedere al utilizatorilor care doresc să scrie o enciclopedie pentru toţi românii şi faţă de modul pripit în care s-a pus pe picioare un asemenea referendum. --Gabi | Discuţie 22 iunie 2007 17:20 (EEST)
Probabil cel mai echilibrat punct de vedere exprimat până acum. Mulţumesc, Gabi! Iulian U. 22 iunie 2007 17:25 (EEST)
Acesta este un răspuns de om postdecembrist care a descoperit Europa, iată şi nemţii au avut probleme şi x a avut y. Aşa şi ? Da de autodeterminare, doamna cu tolerenţa, aţi auzit? Conform acestui principiu o naţiune are dreptul să-şi hotărască destinul cultural ! Nu înţeleg unde intervine aici Germania ? Vorbiţi de toată România de parcă în lume ar exista 30 de milioane de români din care 4-5 milioane ar trăi în România, şi aceştia nu ar permite celorlaţi să scrie pe wikipedia. Este cam invers! -- Pixi discuţie 22 iunie 2007 17:35 (EEST)
Am dorit să dau un exemplu de mod civilizat de rezolvare a disputelor, nimic mai mult. Am uitat de resentimente, scuze. Doresc să precizez că nu a trebuit să descopăr în 1990 Europa, consider că m-am născut pe acest continent. Poate cu timpul va descoperi şi dl. cand. med. un mod puţin mai politicos (din punct de vedere german, român etc.) de discuţie. --Gabi | Discuţie 22 iunie 2007 22:08 (EEST)
Din nou atotputernicul argument extern. Diferenţa faţă de nemţi este că Academia Română nu a decis că este opţională folosirea lui â ş î ci a modificat ireversibil utilizarea lor. Ceea ce nu s-a întâmplat în Germania. --—Radufan 22 iunie 2007 17:28 (EEST)
"Argumentul extern" este determinat de numărul utilizatorilor externi şi de calitatea contribuţiilor lor, da. În Germania reforma nu este deloc facultativă în domeniul învăţământului. --Gabi | Discuţie 22 iunie 2007 17:41 (EEST)
  • Comentariu. Radufan, este treaba ta ce crezi tu. În primul rând ceea ce faceţi voi aici este separarea proiectului în limba română în două proiecte, unul de limbă moldovenească şi unul de limbă română. Lupta s-a dat mult timp pentru a bloca Wikipedia în moldovenească, dar văd că nu puteţi sta deoparte. Nu ştiu care e problema ta că teritoriul este rusificat, tot limba română se vorbeşte. Eu am vorbit doar în acte oficiale şi mă voi adresa şi mai departe forurilor Wikipedia pentru că nu se poate să se accepte aşa-ceva. Aceasta nu este Wikipedia România şi ar trebui să acceptaţi asta sau să plecaţi pur şi simplu. Nu ştiu sincer care este problema voastră în a accepta cealaltă grafie, atât timp cât politica a funcţionat foarte bine până acum. N-aveţi decât să scrieţi voi folosind grafia cu â (aşa cum fac şi eu), dar nu înţeleg cum încercaţi să obligaţi restul utilizatorilor să facă aşa. Din păcate nu dispun de statutul Institutului de Filologie (care începând cu 2006 cuprinde şi Institutul de Lingvistică), dar voi încerca să fac rost. Până atunci aveţi aici fac rostles/institutions/iling/profile-romanian_language.pdf un rezumat al cadrului juridic şi organizatoric de activitate
Institutul este structurat în 5 sectoare, iar cercetările întreprinse în cadrul lor se caracterizează printr-o mare diversitate şi vizează ansamblul problemelor legate de:
a) sistemul şi structura limbii române actuale;
b) variantele diatopice ale limbii române (dialecte, subdialecte, graiuri);
c) variantele diacronice ale limbii române (etapele istoriei limbii române);
d) variantele diastratice şi diafazice ale limbii române (stiluri, argouri, varietăţi funcţionale);
e) caracteristicile generale ale limbii române ca limbă romanică (apartenenţa genealogică, romanitatea, poziţia şi clasificarea limbilor romanice);
f) funcţionarea limbii române ca mijloc de comunicare;
g) limba română în interconexiunea ei cu societatea.
Bun, în afară de asta, poate te prinde bine să te iei de AdiJapan, dar te aigur că eu nu am un ego rănit de lingvist amator, şi chiar susţin grafia cu â. Dar asta nu mă face îndreptăţit să comand altora care vor să scrie cu î. Mai ales că au suportul juridic dat de academia din Moldova. --Danutz
Comentariile le făceai la obiectul discuţiei nu la Radufan. Dar şi aşa, degeaba vă daţi pe patul morţii că ar fi o nedreptate faţă de moldoveni când subiectul este căzut şi înmormântat. Nu se redeschide nicio wikipedie moldovenească, stai tu liniştiti. Amesteci voit chestiunile, pt.că acolo era vorba de scrierea de rusofili a unei enciclopedii cu caractere chirilice. Aşa că las-o baltă cu moldovenii.--—Radufan 22 iunie 2007 17:31 (EEST)

Nu a vorbit nimeni de obligarea celorlalţi să scrie cu â în loc î, rulez eu un robot care să facă schimbările. Schimbarea politicii a venit deoarece Adi nu a permis schimbarea unui mesaj în grafia conformă cu cea a Academiei (aici intervine partea cu orgoliul rănit) vezi Discuţie MediaWiki:Sitenotice-- Pixi discuţie 22 iunie 2007 17:42 (EEST)

În concluzie, dacă va cădea la vot atunci îmi iau libertatea de a scrie limba romînă şi Romînia şi nu văd cine m-ar putea împiedica. Doar o vreme au existat şi aceste denumiri. Abia aştept să văd cine mă va corecta.
Prin urmare, deşi ştiu că unii care vorbesc mult şi nu fac nimic au să mă contrazică, cred că acesta este motivul pentru care românii nu sunt uniţi. De aceea nu suntem respectaţi, de aceea suntem puşi la coadă, de aceea suntem ignoraţi, de aceea ... La această Wikipedia numai minoritarii au dreptate (ştiţi voi care) şi aceea vor să pună pumnul în gură celorlalţi. Dacă ne luăm de Biserica Greco-Catolică suntem consideraţi fundamentalişti, în schimb dacă se ia cineva de Biserica Ortodoxă Română nu păţeşte nimic. Dacă suspendăm un ministru ungur din guvern pe motive grave de corupţie, atunci suntem xenofoci. Dacă spunem că un evreu a înşelat un român, suntem rasişti şi antisemiţi, în schim dacă un român a înşelat un român, atunci suntem la fel consideraţi antisemiţi că ne luăm de evrei. De ce toate acestea? Probabil că există o genă în genetica românilor care ne face să nu fim uniţi, ci să fim tot timpul dezbinaţi.
Degeaba au luptat pentru unitate Mihai Viteazul, Cuza şi ostaşii din primul război mondial, degeaba au luptat pentru unitatea limbii române, pentru unitatea naţiunii. Dacă vrem unitatea limbii, AdiJapan ne acuză că vrem să-i alungăm pe moldoveni. Halal simţ critic din partea unui intelectual. Aşadar unirea se face prin dezbinare, nu prin realizarea unui consens.
AdiJapan spune că la momentul votării din 1993 erau în Academie doar doi lingvişti. Aşadar restul de peste 100 de academicieni care au susţinut ortografia reprezintă în opinia lui nişte neaveniţi în problemele limbii române.
Mă aştept să mi se spună că scriu aberaţii, că sunt paranoic etc. Aşa sunt românii. Mă îndoiesc că cei dintre dvs. aflaţi în alte ţări vă lăudaţi străinilor că sunteţi români, ci plecaţi capul şi vă înroşiţi pentru că a fi român pentru dvs. este o jignire. Mie nu îmi e ruşine că sunt român şi că vorbesc limba română şi vreau să o vorbesc aşa cum este considerată de Academie ca fiind corectă (deşi la şcoală am învăţat-o altfel). Alţii în schimb au rămas închistaţi în trecut. --Cezarika1 22 iunie 2007 17:38 (EEST)
Cezarika1, mulţumesc mult pentru acest moment. N-am mai rîs de mult aşa şi zău că aveam nevoie. Am aşteptat ceva dar a meritat toată aşteptarea. Ai reuşit să detensionezi discuţia. Încă o dată, mulţumesc. – Laurap\ mesaj 22 iunie 2007 17:51 (EEST)

Nu mă simt jignit, dar măcar eu mă consider patriot român şi nu cosmopolit. --Cezarika1 22 iunie 2007 17:56 (EEST)

Păi exact când ţi se spune în lume că eşti ţigan împuţit, hoţ şi că toate româncele sunt curve parcă nu-ţi mai vine să râzi. Sau poate te măgulesc apelativele astea, cine ştie? Despre asta era vorba.-- Pixi discuţie 22 iunie 2007 17:53 (EEST)
Personal, nu mă interesează cei care fac generalizări. „Toţi [românii] sînt...” sună a inepţie, nu? Dar nu despre asta era vorba. Deloc. – Laurap\ mesaj 22 iunie 2007 18:04 (EEST)

Cei care nu sunt de acord cu decizia Academieri Române (Adio, Danutz, Laurap) să deschidă o listă de semnături pentru obligarea acesteia să revină la regula iniţială. Parcă aud cum râde Laura pe înfundate. --Cezarika1 22 iunie 2007 18:07 (EEST)

Unde a zis cineva că nu e de acord cu decizia Academiei Române. Tocmai voi nu sunteţi de acord cu decizia forurilor moldovene. Cezarika, între altele eu îţi spun că am învăţat la şcoală doar scrierea cu â din a (începând cu clasa întâi, nu am studiat deloc vechea grafie) şi susţin scrierea cu â din a care mi se pare mult mai naturală. În mediul în care trăiesc eu văd rareori scris cu î din i şi chiar îmi sare în ochi de fiecare dată când văd această grafie. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-i oblig şi pe restul să facă aşa. Sunt sigur că cel majoritatea dintre voi aţi scris cu î când eraţi mici cel puţin, ceea ce nu e deloc cazul meu. ---Danutz

Dar la şcoală nu te obligă să scrii cu â din a? Înseamnă că la şcoală e dictatură? --Cezarika1 22 iunie 2007 18:21 (EEST)

Repet, nu obligăm pe nimeni, rulez eu un robot pt schimbarea în forma indicată de AR. Ce e rău în asta, din moment ce sunteţi de acord ? --